Visul

Vantul batea vrand parca sa treaca prin mine, sa-mi patrunda in stomac, sa-mi taie obrajii, sa-mi tulbure sufletul, sa ma lase fara lacrimi. Era frig, era liniste, o liniste inspaimantatoare care te ravasea, care amplifica singuratatea, care amplifica teama, liniste in care ma inecam, in care ma pierdeam; doar vuietul ascutit al vantului ce o mai spargea.
Si era intuneric, asa intuneric...era o noapte razbunatoare, plina de ura, o noapte excentrica, o noapte satula de romantism, de poeti cantand pe spatele ei, satula de fum de tigara, satula de amor. Era o noapte ce'si astepta sfarsitul cu disperare, vantul urla nebun, copacii isi pierdeau umbrele in ceata, ploua haotic si era frig; norii intunecau intunericul, accentuau disperarea, lupii urlau odata cu vantul.
Am tipat. Am tipat in mine.